Predispozitii si aptitudini

 

PREDISPOZÍȚIE, predispozitii, s. f. 1. Inclinare, dispozitie innascuta pentru ceva, constituind premisa favorabila pentru dezvoltarea talentului; inclinatie, aplecare. – DEX

PREDISPOZÍȚIE s. 1. v. aptitudine.

Predispozitii, aptitudini, talent in performanta sportivaimages (54)

Predispozitiile sau dispozitia nativa desemneaza insusirile naturale, calitatile innascute, fondul ereditar, materializate in particularitatile anatomo-fiziologice, bio-psihice si de sistem nervos ale unui individ.

La copii predispozitiile au un caracter general si polivalent, iar prin exersare pot da nastere la cele mai diferite tipuri de aptitudini. Valorificarea predispozitiilor depinde de procesul educational si de calitatea exersarii. Valorificarea predispozitiilor de motricitate este conditionata de concordanta dintre legile maturizarii bio-psihice si cerintele unui model de performanta dintr-o anumita ramura sau proba sportiva.

 Aptitudinile sportive  

Aptitudinile redau un ansamblu de insusiri ale personalitatii rezultate din insumarea interconditionata dintre insusirile naturale (predispozitiile) si cele dobandite sub influenta mediului socioeducativ, aptitudinile fac posibila efectuarea cu succes a unor anumite activitati. (Dictionar pedagogic, E. D. P. Bucuresti 1979, Zisulescu Stefan, “Aptitudinile“ E. D. P. Bucuresti 1971).

Creierele noastre au limitari majore. Iata 12 dintre predispozitiile cognitive ce ne afecteaza comportamentul:

1. Tendinta de confirmare – Ne place sa fim de acord cu oamenii care sunt de acord cu noi

2. Tendintele de asociere la grup – Este o manifestare a tendintelor noastre innascute tribale

3. Sofismul pariorului – Avem tendinta sa acordam o importanta enorma evenimentelor anterioare, crezand ca ele vor influenta cumva rezultatele viitoare.

4. Rationalizarea post-achizitie:

  • Cunoscut, de asemenea, sub numele de Sindromul Stockholm al cumparatorului, acesta e un mod subconstient de a ne justifica achizitiile – in special a celor scumpe.
  • Acesta descinde din principiul angajamentului, dorinta noastra psihologica de a ramane consecventi si de a evita o stare de disonanta cognitiva.
  • Un fel de mecanism innascut care ne face sa ne simtim mai bine dupa ce luam decizii proaste

5. Neglijarea probabilitatii – Incapacitatea noastra de a genera o senzatie adecvata, pe masura pericolului si riscului la care ne expunem – care de multe ori ne conduce la supraestimarea riscurilor unei activitati relativ inofensive, fortandu-ne in acelasi timp sa le subevaluam pe cele mai periculoase.

6. Efectul observatiilor selective – Este o prejudecata cognitiva care contribuie la sentimentul ca aparitia anumitor lucruri sau evenimente nu ar putea fi o posibila coincidenta (chiar daca asa este).

7. Favorizarea status-quo-ului:

  • Noi, oamenii, tindem sa fim tematori in fata schimbarii, fapt care de multe ori ne conduce la alegeri care sa garanteze ca lucrurile raman la fel sau se modifica cat mai putin posibil.
  • Prejudecata status quo-ului poate fi rezumata spunand: “Daca nu este stricat, nu-l repara” – o zicala care alimenteaza tendintele noastre conservatoare.

 8. Inclinatia spre negativitate – Oamenii tind sa acorde mai multa atentie vestilor proaste. Sociologii sustin ca acest lucru se datoreaza atentiei noastre selective si ca, daca avem de ales, noi percepem stirile negative ca fiind mai importante sau mai profunde.

 9. Efectul de turma – Desi suntem de multe ori inconstienti de aceasta, ne place sa mergem in directia curentului. Efectul de turma (efectul de aliniere) este ceea ce determina adesea comportamentele, normele sociale si imitatiile.

10. Eroarea de proiectie – Ca indivizi prinsi in interiorul propriei noastre minti 24/7, este de multe ori dificil pentru noi sa limitam proiectarea in afara a propriei noastre constiinte si preferinte. Avem tendinta sa pres18azlo1delz86jpgupunem ca majoritatea oamenilor gandesc la fel ca noi, desi s-ar putea sa nu existe nicio justificare pentru acest lucru.

11. Cantonarea in prezent – Noi, oamenii, avem dificultati in a ne imagina intr-un moment din viitor si a ne modifica comportamentele si asteptarile in mod corespunzator. Cei mai multi dintre noi ar prefera sa cunoasca placerea in prezent, lasand pentru mai tarziu durerea.

12. Efectul de ancorare – Cunoscut si sub numele de capcana relativitatii, este reprezentat de tendinta de a compara si contrasta doar un set limitat de articole. Este, de asemenea, motivul pentru care, atunci cand avem de ales, avem tendinta de a alege optiunea de mijloc – nici prea scump, nici prea ieftin.

Traducere de Maricica Botescu dupa The 12 cognitive biases that prevent you from being rational.